CEREMONIAL MILITAR ȘI RELIGIOS LA MONUMENTUL EROILOR PATRIEI DIN BUCUREȘTI
Duminică, 10 mai 2026, la Monumentul Eroilor Patriei, amplasat în fața Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, Ministerul Apărării Naționale a organizat un ceremonial militar și religios cu ocazia Zilei Independenței Naționale a României, a Zilei Victoriei în Europa și, totodată, a Zilei Europei/Zilei Uniunii Europene.
Au fost prezenți reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, Parlamentului și Guvernului României, ai conducerii Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Afacerilor Interne, ai Statului Major al Apărării, Statului Major al Forțelor Terestre, Statului Major al Forțelor Aeriene și Statului Major al Forțelor Navale, ai veteranilor de război, ai unor asociații și fundații ale cadrelor militare în rezervă și retragere precum și, ai Casei Regale a României. De asemenea au fost prezenți și atașații militari străini acreditați la București.
Din partea Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere din Arma Geniu „General Constantin N. Hârjeu”, la activitate a participat gl.bg.rtr. Mocan Ioan.
Activitatea a început cu săvârșirea serviciului religios de către un sobor de preoți militari și a continuat cu depunerea unor coroane de flori la Monumentul Eroilor Patriei, pe acordurile Imnului Eroilor.
În încheierea activității, cei prezenți au asistat la defilarea gărzii de onoare constituită din militari ai Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”.
*
* *
Câteva date despre evenimentele sărbătorite:
La 10 mai 1877, moțiunea adoptată de Adunarea Deputaților și de Senat a fost promulgată de domnitorul Carol I, devenind lege și marcând oficial nașterea statului român independent. Proclamarea independenței de stat a fost momentul de vârf al eforturilor politice și diplomatice depuse pentru eliberarea României de sub suzeranitatea otomană. Independența României a fost obținută nu doar prin mijloace politice, ci și prin luptă armată. Între aprilie 1877 și februarie 1878, Armata României s-a remarcat prin curaj și sacrificiu, contribuind decisiv la victoria împotriva Imperiului Otoman. În contextul pierderilor grele suferite de trupele ruse în Balcani, Imperiul Țarist a solicitat sprijinul țării noastre, recunoscând rolul esențial al Armatei României în schimbarea cursului războiului. Independența astfel câștigată a fost recunoscută oficial prin Tratatul de la Berlin, semnat în iulie 1878, consfințind statutul suveran al României și deschizând calea către unificarea națională și modernizarea țării.
La 8/9 mai 1945, prin capitularea necondiționată a Germaniei Naziste, s-a pus capăt celui de-Al Doilea Război Mondial pe continentul european, în urma căruia se estimează că între 22 și 25 de milioane de militari din toate națiunile implicate și-au pierdut viața. România a participat în mod activ la acțiunile militare atât în campania din Est, cât și în cea din Vest, având ca obiectiv refacerea unității naționale, grav afectată de rapturile teritoriale din vara anului 1940. După eliberarea teritoriului național, Armata României a continuat să contribuie la efortul de război alături de Națiunile Unite, trupele române acționând pe teritoriul Ungariei, Cehoslovaciei și Austriei. Sacrificiul și jertfele umane și materiale ale Armatei României, pe tot parcursul războiului, în ambele campanii, au fost considerabile, ele ridicându-se la 92.620 morți, 333.966 răniți și 367.976 de dispăruți.
La 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, făcea o propunere istorică de cooperare pe continent, prin crearea unei Comunități a cărbunelui și oțelului, ai cărei membri urmau să-și gestioneze împreună aceste două resurse. „Declarația Schuman” este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.
Informații preluate de pe site M.Ap.N.
