Trupele de pontonieri în cadrul Campaniilor Războiului de Întregire Națională

În Anul Centenarului, când structurile de pontonieri împlinesc 152 de ani de la înființare, se cuvine, pe scurt, să ne reamintim faptele de arme ale înaintașilor noștri pe care nu trebuie să le uităm sau minimaliza, fiind moștenirea transmisă și totodată legătura între generații.

Anul 1916, anul intrării României în război, a fost în general unul nefast (ca de obicei) pentru armata și poporul român. După succesele din prima lună, când armatele române pătrunseseră în Transilvania până pe Mureș și Olt, au urmat grelele bătălii de pe Jiu, Olt, Argeș și Neajlov, de la Turtucaia și din Dobrogea, când sub superioritatea zdrobitoare a inamicului ca efective, dotare tehnică și experiență de război, armata română a trebuit să se retragă în Moldova, la nord de râul Putna și Dunărea de Jos.

Potrivit Planului de Campanie, la începutul războiului, armata română a fost dispusă pe 2 fronturi distincte:

  • pe frontul de nord-vest și nord: A.1 în Oltenia, A.2 în Muntenia-Carpații de Curbură și Armata de Nord în Moldova;
  • pe frontul de sud: A.3 în lungul Dunării și în Dobrogea.

În condițiile menționate, în perioada 1916-1919 trupele de pontonieri au fost angajate în mod nemijlocit și au îndeplinit misiuni specifice în toate luptele și bătăliile desfășurate de armata română pentru întregirea țării, astfel:

  • campania din 1916:

– operația ofensivă pentru eliberarea Transilvaniei;

– acțiunile de luptă pe frontiera de sud a țării;

– operația de apărare de pe frontul din Transilvania;

– apărarea de pe văile râurilor Jiu, Olt, Cerna, Argeș, Neajlov și a Bucureștiului;

– operațiile de apărare din sudul Dunării și Dobrogei;

– în timpul retragerii din Muntenia;

– organizarea defensivei din Moldova.

  • campania din anul 1917, în bătăliile de la Mărăști, Mărășești și Oituz;
  • campania din anii 1918-1919, în acțiunile din Transilvania și Ungaria.
  1. Campania din 1916

La începutul anului 1916 trupele de geniu existente la pace, aveau sarcini de completare cu efective și materiale, conform sarcinilor de mobilizare și puteau asigura 300 m poduri fluvii (12 t) și 392 m poduri râuri (6 t). În urma mobilizării generale din vara anului 1916, structurile de pontonieri erau alcătuite din: 1 R.Po. (având 1 B.Po.Râuri și 1 B.Po.Fluvii), 3 Companii Poduri Râuri și 5 Companii Poduri Ușoare, în cadrul celor 5  Batalioane de Pionieri.

În urma acțiunilor militare din cadrul campaniei (în Transilvania, Oltenia, Muntenia, la sud de Dunăre, în Dobrogea și retragerea în Moldova), trupele de pontonieri au îndeplinit o gamă variată de misiuni – atât ca misiuni specifice geniului luptă cât și geniu sprijin general.

Trecând în revistă, pe scurt, misiunile pontonierilor în campania din anul 1916, putem susține că acestea au fost complexe pentru specialitate și nu s-au rezumat doar la asigurarea trecerilor peste obstacole umede și uscate:

  • amenajarea unor poziții de apărare;
  • lucrări de distrugeri;
  • mascare;
  • sprijinirea forțelor de ordine (jandarmeria);
  • participarea la forțarea și asigurarea trecerilor peste Dunăre în operația ”Manevra de la Flămânda”;
  • lucrări de reparații la poduri existente, sprijinirea subunităților de CF pentru devierea de căi ferate și repararea unor poduri feroviare;
  • acțiuni specifice infanteriei (incursiuni, asigurarea serviciului de avanposturi, ocuparea unor poziții de apărare);
  • întinderea și deservirea trecerilor peste 20 de cursuri de apă (atât pe poduri de pontoane cât și poduri din lemn).

Deznodământul dezastruos al încheierii campaniei din 1916, a determinat o multitudine de măsuri privind restructurarea și reorganizarea armatei române, care au vizat nemijlocit și trupele de pontonieri.

  1. Campania din 1917

Beneficiind de ajutorul armatei ruse și menținând în contact cu inamicul numai forțele Armatei a II-a, restul armatei române – din care multe M.U. din cele 23 divizii mobilizate, existau doar cu numele – se afla retrasă în Moldova pentru refacere. În primele luni ale anului 1917, cu sprijinul Misiunii Militare Franceze, a avut loc o amplă acțiune de reorganizare și instruire a armatei române, având la bază, ca principiu fundamental, reducerea armatei de operații la un efectiv corespunzător resurselor umane existente în țară. Astfel s-a hotărât ca noua armată română să cuprindă numai 2 armate (față de 4 în 1916), 5 comandamente de C.A., 15 D.I. și 2 de cavalerie. Reorganizarea celorlalte arme – inclusiv arma geniu – trebuind să țină seama de reorganizarea generală a armatei.

Sub îndrumarea consilierilor de geniu francezi și sub conducerea generalului Scarlat Panaitescu, inspectorul general al geniului, în primele luni ale anului 1917 arma geniu a luat o nouă înfățișare, fiind organizată după modelul francez.

Astfel, la începutul anului 1917, armata română urma să aibă următoarele structuri de pontonieri:

  • câte o Secție Poduri Ușoare la fiecare Batalion de Pionieri a celor 15 D.I.;
  • câte 1 Batalion Poduri Râuri la fiecare din cele 2 Armate;
  • 1 Batalion Pontonieri Fluvii;
  • 1 Regiment Pontonieri (cu 1 Batalion Pontonieri Râuri și 1 Batalion Pontonieri Fluvii).

În anul 1917, anul celebrelor bătălii de la Mărăști, Mărășești și Oituz, pontonierii au asigurat puncte de trecere peste râurile Siret și Prut și peste fluviul Dunărea la Chilia.

Misiunile pontonierilor în anul 1917 au constat în:

– amenajarea și repararea unor porțiuni de drum;

– repararea unor porțiuni de cale ferată;

– repararea și construirea unor poduri din lemn;

– întinderea și deservirea podurilor peste râul Siret;

– continuarea deservirii trecerilor pe poduri peste râul Prut și brațul Chilia;

– deschiderea și deservirea unor noi puncte peste râul Prut.

  1. Campania din anii 1918-1919

În perioada de după demobilizarea armatei, din mai 1918, pontonierii au desfășurat lucrări de strângere a podurilor care nu mai erau necesare, punerea în aplicare a măsurilor de demobilizare și reorganizare, regruparea subunităților, precum și asigurarea unor treceri peste râul Prut (după proclamarea unirii Basarabiei cu România).

În campania din Transilvania și Ungaria, trupele de pontonieri au continuat să asigure comunicațiile între Moldova și Basarabia, prin poduri peste râul Prut, au confecționat plute și portițe improvizate în sectoarele de forțare a râului Tisa, au asigurat forțarea râului Tisa, au întins și deservit 6 poduri de vase peste râul Tisa, au asigurat treceri peste rîul Mureș (pe timpul retragerii generale din Ungaria) și au asigurat trecerea peste fluviul Dunărea, la Fetești, printr-un pod de vase pentru asigurarea legăturii dintre Muntenia și Dobrogea.

Putem concluziona că pe întreaga durată a războiului, trupele de pontonieri au sprijinit nevoile de treceri ale marilor unități și unități în toate luptele și bătăliile desfășurate pentru întregirea neamului. Materialul de față prezintă o mică parte din efortul pontonierilor, fiecare luptă sau bătălie poate reprezenta o lucrare de studiu și învățăminte pentru urmași.

Pe parcursul celor 3 campanii pontonierii au întins și asigurat deservirea a 8 poduri peste fluviul Dunărea și peste 75 de poduri peste râurile interioare (32 în campania din 1916, 31 în campania din 1917 și 12 în campania din 1918-1919 – 6 poduri peste râul Tisa). Chiar dacă ”Manevra de la Flămânda” a fost un eșec operativ, trebuie menționat că pontonierii au reușit să întindă pod peste Dunăre de 1020 metri, să-l mențină în stare bună timp de 3 zile, în condițiile lansării de mine și bombardării sistematice, cu prețul unor pierderi însemnate de personal și materiale (peste 40% din parcul de pod).

Deși au suferit pierderi umane și materiale (după unele surse 21 morți, 47 răniți/mutilați și 162 dispăruți sau prizonieri, trupele de pontonieri și-au găsit resursele de a se reorganiza și îmbunătăți pregătirea militară și de specialitate ”din mers” și să-și îndeplinească misiunile  primite.

Trecând în revistă, pe scurt, participarea la campaniile de întregire a neamului, rămânem cu convingerea fermă că atunci, în fața invadatorilor, alături de infanteriști și artileriști, geniștii nu au fost cu nimic mai prejos, fiind marcate pe monumentul din Cotroceni (”Leul” – …suprema jertfă pe câmpurile de bătaie…).

Datoria noastră, a celor de astăzi este însă nu numai să cinstim pe înaintașii noștri, ci să și să învățăm de la ei, în așa fel încât arma geniu să reprezinte pentru armată (și nu numai) făclia progresului.

Întocmit Gl.bg.(r) dr. Mihai TOFAN

  

ORGANIZAREA TRUPELOR DE PONTONIERI / PODURI PARTICIPANTE LA RĂZBOIUL PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI

  1. Campania din anul 1916

Eșalonul operativ

Structuri de pontonieri / poduri Cine a asigurat comanda Cine le-a mobilizat
 

Comandamentul General al Etapelor

Stat major Regiment Pontonieri (Partea Activă)

Col. Nicolae Popovici R. Po.

Batalionul Poduri Râuri

(- Cp. 1,2,3,4 Pod. R.)

Mr. Constantin Bădescu
Batalionul Poduri Fluvii Cpt. Gheorghe Zaharescu
P. S. / Regiment Pontonieri

Lt. Paul Iacobescu

Comandamentul
Etape Armata 1

Compania 3 Poduri Râuri Lt. Ion Vasiliu B. Pod. R.

 

Comandamentul
Etape Armata 2

Compania 2 Poduri Râuri Cpt. C-tin Alexandrescu

B. Pod. R.

 

Comandamentul
Etape Armata 3

Compania 1 Poduri Râuri Cpt. Gheorghe Șerban

B. Pod. R.

 

Comandamentul
Etape Armata de NORD
Compania 4 Poduri Râuri Cpt. Nicolae Romanescu

B. Pod. R.

 

Corpul 1 Armată

Compania 1 Poduri Ușoare Cpt. Ion Grigoriu B. 1 Pi.

Corpul 2 Armată

Compania 2 Poduri Ușoare   Cpt. Gh. Ciuhureanu

B. 2 Pi.

Corpul 3 Armată Compania 3 Poduri Ușoare Cpt. Eugen Nicodim

B. 3 Pi.

Corpul 4 Armată

Compania 4 Poduri Ușoare Lt. Niculaie Robănescu

B. 4 Pi.

Corpul 5 Armată Compania 5 Poduri Ușoare Cpt. Dumitru Duca

B. 5 Pi.

 

  1. Campania din anul 1917

Eșalonul
operativ

Structuri de pontonieri / poduri

Cine a asigurat
comanda

Cine le-a mobilizat
Marele Cartier
General
Batalionul Pontonieri Fluvii Lt.col. Alex. Caloenescu R.Po.

Cartierul general
al Armatei 1

Grupul (Batalionul) 1 Pontonieri Râuri Mr. C-tin Alexandrescu R. Po.
Cartierul general
al Armatei 2
Grupul (Batalionul) 2 Pontonieri Râuri Mr. Attilio Coradino

R. Po.

 

Divizia 1 Infanterie Secția 1 Poduri Ușoare Slt. Gheorghe Orăscu B. 1 Pi.
Divizia 2 Infanterie Secția 2 Poduri Ușoare Lt. Mihail Iosifescu
Divizia 3 Infanterie Secția 3 Poduri Ușoare Lt. Grigore Fieroiu B. 2 Pi.
Divizia 4 Infanterie Secția 4 Poduri Ușoare Slt. Constantin Boșman
Divizia 5 Infanterie Secția 5 Poduri Ușoare Slt. Petre Zamfirescu B. 3 Pi.
Divizia 6 Infanterie Secția 6 Poduri Ușoare Slt. Aurel Vasilescu
Divizia 7 Infanterie Secția 7 Poduri Ușoare Slt. Ion Goga B. 4 Pi.
Divizia 8 Infanterie Secția 8 Poduri Ușoare Slt. Ion Andreescu
Divizia 9 Infanterie Secția 9 Poduri Ușoare Slt. Gheorghe Tudorache B. 5 Pi.
Divizia 10 Infanterie Secția 10 Poduri Ușoare Lt. C-tin Argeșeanu
Divizia 11 Infanterie Secția 11 Poduri Ușoare Slt. Gheorghe Dănescu B. 1 Pi.
Divizia 12 Infanterie Secția 12 Poduri Ușoare Slt. Nicolae Odobescu B. 2 Pi.
Divizia 13 Infanterie Secția 13 Poduri Ușoare Lt. Teodor Gănescu B. 3 Pi.
Divizia 14 Infanterie Secția 14 Poduri Ușoare Slt. Mihail Hangiof B. 4 Pi.
Divizia 15 Infanterie Secția 15 Poduri Ușoare Lt. Pompiliu Angelescu B. 5 Pi.
Comandamentul General al Etapelor Stat major Regiment Pontonieri (Partea Activă)    Col. Nicolae Popovici

R. Po.

P. S. / Regiment Pontonieri Lt. Gheorghe Ispirescu

 

 Campania din anii 1918 – 1919

Eșalonul
operativ

Structuri de pontonieri / poduri Cine a asigurat  comanda Cine le-a mobilizat
Inspectorat General al Geniului Marele Cartier General Batalionul Pontonieri Fluvii Col. Banu Florescu R.Po.
Cartierul general
al Armatei 1
Batalionul 1 Poduri Râuri Mr. C-tin Alexandrescu R. Po.
Cartierul general
al Armatei 2
Batalionul 2 Poduri Râuri Mr. Attilio Coradino

R. Po.

 

Comandamentul Trupelor din Transilvania
Grupul Forțelor de Nord (Corpul 6 Armată)
Divizia 6 Infanterie Secția 6 Poduri Ușoare Slt. Aurel Vasilescu B. 6 Pi.
Divizia 7 Infanterie Secția 7 Poduri Ușoare Slt. Ion Goga B. 7 Pi.
Divizia 16 Infanterie Secția 16 Poduri Ușoare Neidentificat B. 16 Pi.
Divizia 17 Infanterie Secția 17 Poduri Ușoare Neidentificat B. 17 Pi.
Divizia 20 Infanterie Secția 20 Poduri Ușoare Neidentificat B. 20 Pi.
Grupul Forțelor de Sud (Corpul 7 Armată)
Divizia 18 Infanterie Secția 18 Poduri Ușoare Neidentificat B. 18 Pi.
Divizia 19 Infanterie Secția 19 Poduri Ușoare Neidentificat B. 19 Pi.
Grupul Forțelor Banat
Divizia 2 Infanterie   Secția 2 Poduri Ușoare Lt. Mihail Iosifescu     B. 2 Pi.
Divizia 21 Infanterie   Secția 21 Poduri Ușoare Neidentificat B. 21 Pi.
Grupul Forțelor Basarabia
Divizia 3 Infanterie Secția 3 Poduri Ușoare Lt. Grigore Fieroiu B. 3 Pi.
Divizia 5 Infanterie   Secția 5 Poduri Ușoare Slt. Petre Zamfirescu B. 5 Pi.
Divizia 9 Infanterie Secția 9 Poduri Ușoare Slt. Gheorghe Tudorache B. 9 Pi.
Divizia 10 Infanterie Secția 10 Poduri Ușoare Lt. C-tin Argeșeanu B. 10 Pi.
Divizia 11 Infanterie   Secția 11 Poduri Ușoare Slt. Gheorghe Dănescu B. 11 Pi.
Grupul Forțelor Bucovina
Divizia 1 Infanterie Secția 1 Poduri Ușoare Slt. Gheorghe Orăscu B. 1 Pi.
Divizia 8 Infanterie Secția 8 Poduri Ușoare Slt. Ion Andreescu B. 8 Pi.

Rezerva Forțelor Teritoriale
(a fost pusă la dispoziția Grupărilor de Forțe, în funcție de evoluția acțiunilor acestora).

Divizia 4 Infanterie   Secția 4 Poduri Ușoare Slt. Constantin Boșman B. 4 Pi.
Divizia 12 Infanterie Secția 12 Poduri Ușoare Slt. Nicolae Odobescu B. 12 Pi.
Divizia 13 Infanterie   Secția 13 Poduri Ușoare Lt. Teodor Gănescu B. 13 Pi.
Divizia 14 Infanterie Secția 14 Poduri Ușoare Slt. Mihail Hangiof B. 14 Pi.
Unități  cu efective neîndivizionate Regimentul Pontonieri Col. Banu Florescu  

 

R. Po.

 

Compania 1 Poduri Fluvii Cpt. Onojescu Eremia
Compania 2 Poduri Fluvii Lt. Ioan Demetrescu
Compania 3 Poduri Fluvii Cpt. Vasile Chițescu
Compania 4 Poduri Râuri Cpt. Dumitru Eftimiu
  Compania 5 Poduri Râuri   Cpt. Panțu Ortensiu
Compania 6 Poduri Râuri    Cpt. C-tin Racoveavu

Întocmit col.rtr. Marian Gargaz

MISIUNI ÎNDEPLINITE DE CĂTRE TRUPELE DE PONTONIERI
ÎN TIMPUL RĂZBOIULUI PENTRU ÎNTREGIREA NAȚIONALĂ

 

În timpul campaniilor desfășurate de Armata României în cadrul Războiului pentru Întregirea Națională, potrivit datelor identificate în jurnalele de operații, (unele incomplete), Trupelor de Pontonieri fost angajate în mod nemijlocit și au îndeplinit o gamă variată de misiuni, după cum urmează:

  1. în timpul Campaniei din anul 1916:

 

Nr. crt.

Misiuni Raionul (locul) Perioada (data) Cine a executat În folosul cui
I. În timpul pregătirii și ducerii acțiunilor ofensive și de apărare din Transilvania
1 Sprijinirea Cp. 2 / B.1 Pi. pentru amenajarea pozițiilor de apărare la intrarea în defileul Oltului Dealul Prislop,  Dealul Talmaci, Piciorul Sasului 09-12.09 Cp. 1 Pod. R. C. 2 A
2 Întinderea și deservirea a 4 poduri din vase peste Olt Beclean 09.09 Cp. 2 Pod. R.
Voila 16.09
Est Boița 09-14.09 Cp. 3 Pod. R. C. 1 A
Sud Boița
3 Întinderea și deservirea unui pod din vase peste Jiu Polaliște 13 -17.09 Cp. 1

Pod. Us.

C. 1 A
II. În timpul  acțiunilor de apărare  pe frontul din Transilvania
4 Participarea la acțiunile de încercuire a trupelor Corpului Alpin German și despresurarea intrării în defileul Oltului. Boița 15.09 Cp. 3 Pod. R.

Dt. Ta.

„Cantacuzino”

5 Ocuparea unei poziții de apărare și interzicerea pătrunderii inamicului pe valea Oltului. Dl. Arsurei, 2 km Sud-Est Boița 15-16.09 Cp. 3 Pod. R.
6 Participarea alături de Cp. 2 C.F. la capturarea patrulelor nemțești Zona Gării Câineni 17.09 Cp. 3 Pod. R.
7 Întinderea și deservirea a 3 poduri din vase peste Siret Sculeni Țuțora (2) 15.09 -30.12 Cp. 4 Pod. R. Armata de Nord
8 Repararea unor poduri permanente peste râurile Siret, Bistrița și Trotuș Șerbănești, 06 – 07.10 Cp. 2

Pod. Us.

Lilieci,

Onești

15 -20.09

Cp. 4

Pod. Us.

9 Repararea a 5 podețe peste râurile Bistrița și Tazlău Sector  Letea – Cremenea (3)

Sector Poiana – Bălăneasa (2)

după 07.10

 

Cp. 2

Pod. Us.

10 Construcția unui pod peste râul Trotuș Râpile-Slobozia Mielului
III. În timpul acțiunilor de luptă de pe Valea Oltului
11 Întinderea și deservirea  succesivă a 4 poduri din vase. Cornet (42 m) 19.09-15.10 Cp. 3

Pod. R.

D.23 I.

și

D.13 I.

Greblești (96 m) 01-06.10
Drăgănești (84 m) 11-26.10
Olteni (72 m) 04-10.11
 

12

 

Organizarea și deservirea a  7 treceri pe mijloace plutitoare.

Călinești (luntrii; pontoane) 16-30.10 Cp. 3

Pod. R.

D.23 I.

și

D.13 I.

Drăgănești și Proeni (pontoane) 26-30.10
Gura Lotrișoarei și Golotreni (portițe) 27 -30.10
Pleșoiu (pontoane) 29.10
Rm. Vâlcea (luntrii; bărci) 12.11

13

Organizarea și executarea a 2 incursiuni în dispozitivul inamic pentru capturarea /distrugerea unor mijloace de treceri (bărci) Copăceni, Cornet 17/18-21.10 Cp. 3

Pod. R.

D.13 I.
14 Deschiderea a 3 căi de acces (poteci) pentru oameni, cai samarizați și piese de artilerie, în zone muntoase. Drăgănești Racovița (9 km) 15-17.10 Cp. 3

Pod. R.

D.13 I.

și

D.35 I.

/ C.1 A

Drăgănești Vf. Sida (12 km)

26-28.11
Valea Lotrișoara Gara Lotru (5 km) 01-03.11
15 Amenajarea a 17 podețe / punți și a unor porțiuni de drum pe valea Băiașii. Perișani Copăceni 17-25.10

Cp. 3

Pod. R.

16 Asigurarea serviciului de avanposturi pentru paza Cartierului (P.C.) D.13 I. Proeni, Golotreni Văraticu 28-29.10

Cp. 3

Pod. R.

17 Organizarea unei poziții de rezistență pentru forțele de la contact. Sud Călinești

Nord Proeni

30-31.10

Cp. 3

Pod. R.

18 Demontarea și recuperarea  a 2 poduri umblătoare amenințate a fi cucerit de către inamic. Ionești și Pleșoiu 09.11

Cp. 3

Pod. R.

19 Sprijinirea jandarmeriei  pentru strângerea cazanelor din aramă și a clopotelor din bronz din localitățile de pe valea Oltului. Între Câineni și Râmnicu Vâlcea luna octombrie

Cp. 3

Pod. R.

IV. În timpul acțiunilor din Oltenia (luptele de la Cerna și de la Jiu)

20

Întinderea și deservirea a 2 poduri din vase peste râul Jiu. Surduc începutul lunii nov. Cp. 1

Pod. Us.

 Gp.Op.   „Cerna”
Defileul Lainici
21    Repararea unui pod și a unui podeț peste râul Jiu și Sohodol Sâmbotin Runcu

 

18 -30.10

 

Cp. 1

Pod. Us.

Gp. Op. „Jiu”
22    Repararea succesivă a 19 podețe peste râul Jiu și Sohodol

Țănțăreni (2) 6 / Sectorul Filiași – Tg.Jiu 11 /  Sectorul Broșteni-Peșteana

02 – 05.11 Cp. 1

Pod. Us.

Gp. Op. „Jiu”
 23 Sprijinirea Cp. 1 și 4 Pi. în executarea lucrărilor de sapă

Linia Salcia Argetoaia, Racovița, r. Motru

06-07.11

Cp. 1

Pod. Us.

Gp. Op. „Jiu”
   24 Angajare luptei ca infanterie și respingerea unei patrule de cavalerie inamică Salcia / Valea Motrului 04.11

Cp. 1

Pod. Us.

D. 1. I.
   25 Întinderea și deservirea  unui pod plutitor din dube peste râul Olt (130 m). Izbiceni 22-23.11

Cp. 3 /

B.1 Pi.

D. 1. I.
V. În timpul acțiunilor de luptă pe frontul de sud și din Dobrogea
26 Întinderea și întreținerea a 4 poduri din șlepuri fluviale peste Dunăre. Silistra 14.08 -01.09 Dt./Cp. 1+3

Po. Fl.

A.3
Isaccea

Dt./Cp. 1+3

Po. Fl.

Ghecet – Brăila (2) 14.08 -10.11

Cp. 5

Po. Fl.

10.11- 30.12

Cp. 3

Po. Fl.

27

Întinderea și deservirea a 4 poduri din vase fluviale peste Dunăre.

Galați -Azaclău 05 -27.09

Cp. 1 + 3

Po. Fl.

Ghecet – Brăila 30.09 -12.11

Cp. 1

Po. Fl.

Giurgeni – Vadul Oii 01-19.09

Cp. 5

Po. Fl.

15 –

21.11

Cp. 1

Po. Fl.

Isaccea

26.11 –

30.12

28 Simularea deplasării și pregătirii  în vederea deschiderii unei treceri peste Dunăre în dreptul ostrovului Persina. Flămânda 21-31.08

Cp. 2

Po. Fl.

Nr. crt. Misiuni Raionul (locul) Perioada (data) Cine a executat În folosul cui
29

Participarea la forțarea și asigurarea trecerilor peste Dunăre în cadrul operației „Manevra de la Flămânda”:

– participarea la  amenajarea căilor de acces la punctele de trecere și a rocadei de mal;

– organizarea piețelor (locurilor) de adunare înainte de forțare;

– organizarea și deservirea a  4 plaje (puncte) de trecere pe ambarcațiuni mixte, pentru forțarea fluviului Dunărea.

– plaja nr. 1 = 1200 m:

– loc de forțare nr. 1

(100 bărci pescărești);

– loc de forțare nr. 2

(100 bărci pescărești);

– plaja nr. 2 = 800 m:

– loc de forțare nr. 1

(2 portițe din pontoane fluviale);

– loc de forțare nr. 2

(vase Birago și 50 bărci pescărești);

– plaja nr. 3 = 800 m:

– loc de forțare  nr. 1

(2  portițe din pontoane fluviale);

– loc de forțare nr. 2

(200 bărci pescărești);

– loc de forțare nr.3

(vase Birago și 50 bărci pescărești);

– plaja nr. 4 = 1500 m:

– loc de forțare nr. 1

(100 bărci pescărești);

– loc de forțare nr. 2

(100 bărci pescărești);

– loc de forțare nr.3

(vase Birago și 50 bărci pescărești )

– întinderea și deservirea unui pod din pontoane peste fl. Dunărea (1050 m).

Prundu Belu, Flămânda

 

 

16-17.09

 

 

Toate subunitățile de pontonieri fluvii

A.3
 

km flv. 470, vest ostrovul Lungu

 

18.09

03.30

07.00

Cp. 2

Pod.

Uș.

R.5 I.
R.20 I.
la vest km flv. 465

03.30

07.00

1 Pl. /

B. Po. Fl.

R.33 I.
Cp.5 Pod. Uș.

nord – est ostrovul Coreia

07.30

09.00

1 Pl. /

B. Po. Fl.

R.33 I.

07.30

11.00

Cp.2 Pod. Uș. R.45 I.
Cp.5 Pod. Uș. R.10 V.
km flv. 460 (nord vest ostrovul Coreia)

09.30

17.00

Cp.2 Pod. Uș. R.73 I.
Cp.5 Pod. Uș. R.10 V.
Flămânda – Reahova 18-21.09 B. Po. Fl. A.3
VI. În timpul retragerii armatei române din Muntenia
30

Întindere/deservire poduri din vase  peste râurile:

–  Ialomița

– Cricov

– Buzău

– Siret

*

2 poduri x

60m

pentru

Grupul  Gl. Prezan

Hodărăști 19.11 Cp. 1 Pod. Uș.
Coșereni 26.11 Cp. 3 Pod. R.
Ochiul Boului 21.11 Cp. 1 Pod. Uș.
Brătianu 25.11
Ciocârlia 26.11 Cp. 3 Pod. Uș.
Săgeata 29.11 Cp. 1 Pod. Uș.
Mânzu Găvănești* 29.11-02.12 Cp. 3 Pod.R.
Nămoloasa 25.11 Cp. 1 Pod. R.
10.12 Cp. 3 Pod. R.
Modruzeni 19.12 Cp. 3 Pod. Uș.
Ionășești 22.12 Cp. 3 Pod. R.
VII. În timpul luptelor de pe Argeș, Neajlov  și al bătăliei de la București.
31 Repararea unui pod din lemn peste râul Neajlov. Golești 17.11 Cp.1 Pod. Uș. A.1
32 Confecționarea materialului lemnos pentru încă 3 poduri din lemn.
33 Construcția a 2 poduri (din vase și improvizat) peste râul Glavacioc În sectorul Preajba-Merenii de Sus 16-18.11 Cp. 1 Pod.Uș.

și

1 Cp. Pi. /

B. 1 Pi.

A.1
34 Construcția a 2 poduri (din vase și improvizat) peste râul Dâmbovnic. În sectorul

Fierbinți – Obodeni

35 Construcția a 2 poduri (din vase și improvizat) peste râul Argeș.

Sectorul

Obodeni – Croitorii

36

Întinderea și deservirea a 7 poduri din vase, peste râul Argeș.

Curcani 11.10 Cp.5 Pod. Uș. Gp. Ap. Dunării
Budești 08 -14.11
Comana 19 -21.11
Udeni 16 -19.11 Cp. 3 Pod.R.

Adunații

Copăceni

Mihăilești 20.11 D.2 Cv.
37 Repararea a 3 poduri peste râurile Dâmbovnic, Nejlov și Ialomița Gratia, Crevedia și Hodărăști 18 -19.11 A.1

 

Cu siguranță, trupele de pontonieri în timpul campaniei din 1916 au îndeplinit și alte misiuni care fie nu au fost consemnate în jurnalele de acțiune (operații) proprii sau nu au fost identificate în urma studierii documentației studiate.

b) după retragerea generală a întregii armate în Moldova și stabilizarea frontului pe Siret:

 

Nr. crt.

Misiuni Raionul (locul) Perioada (data) Cine a executat În folosul cui
1 Întinderea și deservirea a 5 poduri din vase peste râul Siret Răcăciuni ianuarie-iulie 1917 Cp.1 Pod. R. Etape / A.2
Ionășești Cp.3 Pod. R.
Bilciurești Cp.2 Pod. R. A.1
Serdaru Cp.1 Po. Fl. C.4 A.
Cotul Mihalea Cp.1 Po. Fl. Siberian
2

Întinderea și deservirea a 10 poduri din vase și un pod pe șlepuri peste râul Prut

Sculeni ianuarie-iulie 1917 Cp.4 Pod. R. Etape / A.1

și

A.2

Bivolari Cp.5 Pod. R.
Țuțora Cp.4 Pod. R.
Ștefănești Cp.5 Pod. R.
Drânceni Cp.2 Po. Fl.
Săratu Cp.2 Po. Fl.
Lupoaia Cp.2 Po. Fl.
Vădeni Cp.4 Po. Fl.
Sivița Cp.1 Po. Fl.
Vadul lui Isac Cp.1 Po. Fl.
3 Întinderea și deservirea unui pod din vase peste brațul Chilia Chilia Nouă ianuarie-iulie 1917 Cp.5 Po. Fl. A.3
4 Reorganizarea și refacerea potrivit noii structuri a armatei În raioanele de dislocare ianuarie-mai 1917 R. Po.

Cp. Pod. Uș.

C.A.

c) în timpul campaniei din anul 1917:

Nr. crt.

Misiuni Raionul (locul) Perioada (data) Cine a executat În folosul cui
1 Amenajarea / repararea unor porțiuni de drum / șosea. Adjud-Buciumeni  Cp.4 Pod. R. A.1
Prisăcani-Costuleni Cp. Po.Fl. care au întins poduri în zonă
Sălăgeni-Răducăneni
2 Amenajarea unui drum de acces la râul Siret. Piscul Corbului Cp.4 Pod.R.
3 Întinderea și deservirea a 9 poduri din vase peste râul Siret;

Înlocuirea ulterioară a podurilor din vase cu poduri improvizate.

Blejani Cp.4 Pod.R.
Argeaua Mică
Piscul Corbului 24.07-21.08 Cp.1 Pod.R.
Ionășești Cp.2 Pod.R.
Ciorani Cp.4 Pod.R.
Galbeni Începând cu 21.08

Cp.3 și

Cp.5 Pod.R.

A.2
Siret
Săucești
Dienești
4

Continuarea asigurării trecerilor pe poduri din vase peste râul Prut și brațul Chilia

Ștefănești până la sfârșitul anului, mai puțin cele marcate cu * care au fost ridicate în luna iulie Cp.5 Pod.R. Cp.1 Pod.R. și Cp.2 Pod.R. au fost aduse în rn. Hanul Conachi și puse la dispoziția A.1 respectiv A.2
Bivolari*
Sculeni* Cp.4 Pod.R.
Țuțora
Scopoșeni* Cp.5 Pod.R.
Albița Cp.2 Po.Fl.
Sărata
Bumbata (2)
Fălciu (2)
Oancea
Vadul lui Isac* Cp.1 Po.Fl.
Vădeni începând cu septembrie Cp.4 Pod.Fl.
Chilia Nouă
5

Deschiderea unor noi puncte de trecere pe pod din vase peste râul Prut

Prisăcani (2) începând cu luna iulie 1 Cp. Po.Fl. A.2
Sălăgieni (3)
Răsești
Hrăniceni A.1
Rogojeni C. Cv.
6

Repararea / construirea a 5 poduri rutiere din lemn

Tg. Negrești

iunie – iulie

Scț. Pod.   Uș./B.12 Pi. D.12 I.

V. Holoșului-Suseni (2)

Scț. Pod. Uș./B.8 Pi. D.8 I.
Coțofenești Scț. Pod.      Uș./B.1 Pi. D.1 I.
Răcătău Scț. Pod. Uș./B.2 Pi. D.2 I.
7 Repararea unei porțiuni

de cale ferată îngustă

Onești – Cașin Scț. Pod.

Uș./B.8 Pi.

D.8 I.


d) în perioada de după demobilizarea armatei din mai 1918:

– strângerea podurilor care nu mai erau necesare;

– punerea în aplicare a măsurilor de  demobilizare și reorganizare  conform noului stat de pace (01.05-01.06.1918);

– regruparea regimentului în orașul Fălciu și ulterior în orașul Reni;

– întreținerea și completarea materialelor de treceri;

– continuarea asigurării unor treceri peste r. Prut, în special după proclamarea unirii Basarabiei cu România (lipsesc date concrete cu privire la perioada, locul și felul trecerilor, subunitățile care le-au executat).

e) în timpul campaniei din anii 1918 – 1919:

 

Nr. crt.

Misiuni Raionul (locul) Perioada (data) Cine a executat Obs.
1

Continuarea asigurarii comunicațiilor între Moldova – Basarabia și Bucovina, prin poduri din vase peste râul Prut

Noua

Suliță

nov. 1918-

01.12.1919

Cp.1 Po.R. după retragerea tuturor trupelor în țară
Rădăuți Cp.2 Po.R.
Ștefănești 01.04-01.12 Cp.4 Po.R.
Bivolari
Scopoșeni 01.04-22.08

Probabil

Cp.5 Po.R.

Fălciu
2

Confecționarea unor plute și portițe din materiale improvizate în sectoarele de forțare a râului Tisa / Ungaria.

Tiszabö

Kisköre

iunie –

iulie

Scț.Pod.Uș./

B.1,6,14 Pi.

3 Asigurarea forțării râului Tisa de către trupele române angajate în acțiunile din Ungaria

Scț. Pod.Uș./ B.1,6,14 Pi.

Cp.3, 6 Pod.R.

4

Întinderea și deservirea a 6 poduri  din vase peste râul Tisa în folosul trupelor române staționate în Ungaria.

Tiszabö 30.07-15.11. 1 Cp. Po.R.* *Cp.3 Pod.R. sau

Cp.6

Pod. R.

 

**Cp.6 Pod.R.

sau

Cp.3 Pod.R.

Kisköre 31.07- nov. 1 Cp. Po.R.**
nov.- 01.12 Cp.1 Po.Fl.
Tiszasajó

începutul lunii august – 01.12

Cp.4 Po.Fl.
Csóngrad Cp.2 Po.R.
Tiszafüred

sf. lunii august –

sf. lunii nov.

Cp.5 Po.R.  

după retragerea tuturor trupelor în țară.

 

Asigurarea trecerii trupelor române peste râul Mureș, pe timpul retragerii generale din Ungaria. Magyar

Pecsica

sf. lunii nov.

15.12

5 Asigurarea legăturii între Muntenia și Dobrogea prin 2 poduri de vase peste fluviul Dunărea. Fetești și Silistra dec. 1918-

apr. 1919

Probabil Cp.1,3 Po.Fl.


f) în perioada 1920-1921

 

Locul Cursul de apă Lungimea

podului

Cine a executat Perioada
Rădăuți -Lipcani Prut 96 m Cp.6 Pod. R. 18.04.1920 – 31.12.1921
Molnița 16.06.1920 – 30.05.1921
Bivolari 120 m Dt. / Cp.8 Pod. R. 09.03.1920 – 31.12.1921
Noua Sulița, 125m Cp.6 Pod. R. 10.04.1920 – 31.12.1921
Ștefănești 130 m Cp.7 Pod. R. 20.06.1920 – 31.12.1921
Ungheni 80 m
Fălciu 90 m
Oancea 120 m Dt. / Cp. 8 Pod. R.
Budești Argeș 105 m 22.04.1920 -31.12.1921
Soldanu 80 m Cp. Pod. Uș. / R.2 Pi.
Oltenița 100 m
Filiași Jiu 95 m Cp. 1 Pod. R

 

22.06.1920 – 31.12.1921
Brănești 80 m
Ilia Mureș 18.03.1920 – 30.11.1920
Isaccea Dunăre 500 m Cp. 1 și 2 Po. Fl.
Borcea 600 m Cp. 3 și 4 Po. Fl.

Întocmit col.rtr. Marian Gargaz